ASOCIATIA GRUPUL DE ACTIUNE LOCALA „VALEA VELJ” include 5 localitati care fac parte din judetul Bihor: Comuna Cefa, Comuna Gepiu, Comuna Lazareni, Comuna Husasau de Tinca, Comuna Sannicolau Roman, teritoriul prezentand continuitate teritoriala si caracteristici comune si omogene in ceea ce priveste relieful, clima, solurile, demografia, mediul economic, social si cultural.
Numarul total de locuitori care fac parte din aria teritoriala a Parteneriatului „Valea Velj” este de 11.891 locuitori, dispusi pe o suprafata de 388.67km ².
Comuna Cefa, Sannicoalu Roman se afla in situl protejat Natura 2000 sub denumirea de Cefa.
Comuna Husasau de Tinca se afla in situl protejat Natura 2000 sub denumirea Padurea Goroniste.
Relieful din zona GAL este reprezentat de campie, teritoriul fiind amplasat in mare parte in Campia Crisurilor, alternind spre est cu zona colinara.
La nivelul comunei Cefa, relieful se caracterizeaza printr-o larga dezvoltare a campiilor dintre luncile Crisurilor Repede si Negru; acestea sunt campii mlastinoase, dotate cu canale colectoare. Pentru a limita amploarea inundatiilor si pentru a deseca zonele joase cu exces de umiditate, s-au creat canale, printre care si Canalul Colector ce leaga Crisul Repede de Crisul Negru si care traverseaza comuna Cefa de la nord la sud, avand o lungime de 61 km.
Populatia reprezinta numarul locuitorilor din aria geografica a GAL VALEA VELJ si, dupa cum se poate observa in tabelul de mai jos, populatia este de 11.891 locuitori.
In GAL VALEA VELJ, in structura pe grupe de varsta, grupa persoanelor cu varsta cuprinsa intre 15-64 ani este reprezentata intr-un procent mare, de 68%; grupa persoanelor cu varsta peste 64 ani, reprezinta un procent semnificativ de 18%. In ceea ce priveste populatia din grupa de varsta 15-64 ani, tendinta din anul 2013, fata de anul 2011, este de scadere, ca urmare a migrarii spre locuri mai atractive privind piata muncii.
Suprafata totala a teritoriului GAL Valea Velj este de 388,67 km2, din care suprafata agricola totala (incluzind toate categoriile de folosinta ale terenului) este de 288,37 km2, ceea ce reprezinta aproximativ 74,19 % din suprafata totala.
La nivelul GAL ponderea cea mai mare a populatiei ocupate, o are aceea ocupata in sectorul agricol, avand o medie de 51,41% ; in cadrul comunelor componente, ponderea cea mai mare in sectorul agricol o detine populatia ocupata din comuna Husasau de Tinca (60,7%).
In ceea ce priveste sectorul de activitati economice non–agricole (industrie si artizanat), acestea reprezinta 22,32% din totalul populatiei ocupate la nivel de GAL, procentul cel mai mare fiind inregistrat la nivelul comunei Cefa ( 30,54%) si cel mai redus la nivelul comunei Husasau de Tinca (13%).
In ceea ce priveste activitatile comerciale, populatia ocupata din acest sector reprezinta 14,55% la nivelul intregului GAL, procentul cel mai mare in ceea ce priveste populatia ocupata in domeniul comertului se regaseste in comuna Gepiu (17,38%) si cel mai redus procent la nivelul comunei Husasau de Tinca (10%).
In ceea ce priveste serviciile, acestea reprezinta 11,70% din populatia ocupata la nivelul intregului GAL ; procentul cel mai mare, cat priveste populatia ocupata in domeniul serviciilor, se regaseste la comuna Husasau de Tinca (15,95%) si cel mai scazut la nivelul comunei Sannicolau Roman (sub 1%).
Agricultura este domeniul de activitate principal la nivelul GAL, reprezentand 58% la nivelul structurii economiei locale.
La nivelul GAL, agricultura este reprezentata atat de sectorul vegetal cat si de cresterea animalelor.
Structura sectorului vegetal o reprezinta preponderent cultura cerealelor (grau, porumb, orz), plante tehnice (sfecla de zahar, floarea soarelui, rapita), cultura cartofului si a legumelor, precum si a platelor furajere. Deasemnea sunt livezi de pomi fructiferi si plantatii de vita de vie, pasuni si finete.
Cultura plantelor furajere, se inscrie ca un element cu importanta crescuta in structura culturilor de camp si totodata in lantul productiei agricole, fiind o importanta veriga de suport a sectorului zootehnic. Mai importante, atat prin suprafetele cultivate cat si prin valoarea lor furajera, sunt culturile de lucerna, trifoi, porumbul pentru siloz, sfecla furajera Atat in cazul celor perene, cat si al celor anuale, culturile de plante furajere au o reprezentare semnificativa.
Cresterea animalelor este o preocupare de baza a locuitorilor: bovine, ovine, porcine, caprine, iar productia realizata este destinata atat pentru consum propriu (autoconsum), cat si pentru prelucrare industriala de catre unitati mari de profil amplasate in orase (Oradea, Salonta, Beius).
Cu toate ca zona teritoriului GAL beneficiaza de prezenta unor atractii turistice unice si a unui decor natural deosebit, turismul in zona este insuficient dezvoltat.
Fata de aceste zone turistice de mare atractivitate, turismul in zona poate fi dezvoltat prin valorificarea specificului local (gastronomie si produse alimentare traditionale, articole mestesugaresti, traditii si obiceiuri locale), cresterea numarului de unitati de cazare, stabilirea de trasee turistice, pachete de servicii turistice attractive. Toate aceste modalitati de dezvoltare a turismului ar contribui la cresterea numarului de turisti si a zilelor petrecute de catre acestia in zona.
La nivelul teritoriului GAL se presteaza servicii medicale prin intermediul cabinetelor medicale individuale apartinand medicilor de familie, cabinete stomatologice si farmacii.
Se poate aprecia ca la nivelul teritoriului GAL, serviciile medicale de specialitate lipsesc si pot fi accesate doar in policlinicile si spitalele apropiate, din afara zonei.
In teritoriului GAL nivelul de educatie include invatamantul prescolar (gradinite) si invatamantul scolar (primar si gimnazial). Continuarea procesului de educatie se poate face in alte localitati din zona.
In toate localitatile care compun GAL-ul Valea Velj se afla monumente de patrimoniu sub forma monumentelor istorice, de arhitectura, situri si ansambluri arheologice, ceea ce confera zonei o atractie turistica deosebita si turistilor interesati de aceste vestigii, posibilitatea de a le cunoaste.